Art Nouveau și simbolism: Georg Lührig. Un maestru din Dresda
Până pe 17 ianuarie 2027, expoziția „Georg Lührig: Un maestru din Dresda” poate fi vizitată la Muzeul din Wiesbaden. Aceasta omagiază vasta operă a artistului și îl readuce în memoria publicului.
Mult prea mult timp, Georg Lührig (Göttingen, 1868 – Lichtenstein, 1957) a fost un artist uitat al Dresdei. A trăit aproape cinci decenii pe malul Elbei. Împreună cu artiștii Hans Unger, Sascha Schneider, Oskar Zwintscher și Richard Müller, el a transformat Art Nouveau-ul și simbolismul într-un limbaj vizual unic și misterios, care poate fi redescoperit la Muzeul din Wiesbaden. La Wiesbaden, Lührig a fost prezent ultima oară în numeroase expoziții între anii 1909 și 1916.
În ziarul „Frankfurter Zeitung” din 4 ianuarie 1914, el a fost sărbătorit ca „maestru înnăscut al picturii monumentale”. Faimoase erau frescele și picturile murale monumentale realizate de el pentru clădirile publice din Dresda, care au fost distruse în timpul războiului.
De asemenea, artistul a experimentat în domeniul peisajelor, al reprezentărilor de animale și al portretelor, folosind cărbune, creion, acuarelă și litografie. Un alt punct central al operei sale îl constituie lucrările sale din România, țară pe care a vizitat-o în repetate rânduri din 1897 până la sfârșitul anilor 1920. Perioada în care Lührig a activat ca pictor de război, între 1915 și 1917, a fost considerată o etapă deosebit de intensă în creația sa. „Imagini de pe frontul din Champagne” a numit el expoziția cu 187 de desene de mână, prezentată în 1916 la Kunstverein din Leipzig. În același an a avut loc și numirea lui Lührig la Academia de Arte Plastice din Dresda în calitate de profesor de pictură, desen, grafică și studii de natură. În ciuda formării sale la Academia de Arte din München (1885–1889), s-a considerat toată viața un autodidact – o atitudine care a marcat și activitatea sa didactică la Academia de Arte din Dresda (1916–1934). În calitate de primul rector al Academiei după război, el a avut un rol decisiv în reforma acesteia, în reorganizarea procesului de învățământ și în introducerea autonomiei administrative. Lührig a adoptat o atitudine mai degrabă critică față de expresionism și Noua Obiectivitate, curente care au dominat scena artistică în anii 1920.
Datorită donării unui vast fond de opere din partea familiei artistului către Muzeul din Wiesbaden, a putut fi demarat un amplu proiect de restaurare a schițelor preliminare și a studiilor în ulei de mari dimensiuni realizate de Lührig.
Stații interactive
Expoziția vă invită să explorați opera lui Georg Lührig și în format digital. Stațiile interactive redau la viață frescele murale distruse, reunesc fragmente pentru a crea imagini noi și vă permit să descoperiți arta în mod activ – oferind, în același timp, o perspectivă asupra activității de arhivare, cercetare și muzeistică: Opt secțiuni tematice — de la studiile timpurii până la frescele monumentale — oferă perspective diverse asupra operei lui Lührig. Chiar și lucrările care nu pot fi expuse devin accesibile aici. Frescele distruse „Ziua — Victoria luminii” și „Noaptea” sunt reconstituite pe baza modelelor istorice și pot fi redescoperite sub forma unei proiecții de mari dimensiuni.